„Daca poezia lui Alecsandri a jucat un rol important in structurarea si stabilirea genului inainte de Eminescu, daca proza sa a dat un puternic impuls genului memorialistic, dezvoltat catre sfarsitul acestui secol care a vazut cele mai rapide si mai revolutionare treceri la modernitate, teatrul este genul care l-a reprezentat cel mai bine pe autor si a ramas in mare parte accesibil unui public larg, intotdeauna sensibil la generozitatea ideilor, la bonomia umorului sau, la comicul de limbaj si de ambianta care contureaza o lume evident schematizata, dar veridica in trasaturile ei caracteristice.“ - Mircea Anghelescu