Este inutil sa te proiectezi intr-un trecut idilic si exemplar si sa dai astfel un chip ideal prezentului. Luate fila cu fila, condicile ecleziastice din Tara Romaneasca a secolului al XVIII-lea scot la iveala oameni si fapte care seamana uimitor cu romanii si ispravile lor de astazi in pricini de iubire, sexualitate (uneori devianta), cuplu, casatorie si divort. Si pe atunci, oamenii, fie boieri si targoveti, fie tarani, se iubeau, se casatoreau, se certau, se desparteau si ajungeau la judecata, pentru ca toti erau datori sa se supuna randuielilor laice si bisericesti. Dar mai nimeni, pana la Constanta Vintila-Ghitulescu, nu a valorificat cu atata buna intuitie, minutie si simpatie filonul de istorie sociala prezent in arhivele micului tribunal ecleziastic de pe langa Mitropolia Tarii Romanesti, pentru a expune si a intelege moravurile societatii romanesti de atunci. Si cumva, tinand seama ca structu-rile sociale si mentale au o viata mai lunga decat oamenii, ale celei de astazi.