Roman distins cu premiul pentru proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
„Romanul «Tache de catifea» constituie un punct extrem al procesului de emancipare treptată a prozei româneşti, nu numai faţă de dogmatismul realismului-socialist al anilor ’50, ci şi faţă de rigorile realismului canonic în general. (...) Cititorul va descoperi singur şi alte aspecte seducătoare ale cărţii ţn afara performanţelor stilistice centrate pe dilatare metaforică şi pe hiperbolă: de pildă, mimarea erudiţiei şi a vetusteţei, a savanteriilor livreşti, gustul pentru voluptăţile şi maliţiile renascentiste, cultivarea cruzimii şi a grotescului, solemnizarea banalului, apetitul pervers pentru materia în descompunere, fascinaţia degradării şi a extincţiei lente, picturalitatea copleşitoare.” (Eugen Negrici)
„Cărţile publicate de Agopian au impus definitiv scriitura originală, fermecătoare şi profundă a acestui scriitor excepţional.” (Dan C. Mihailescu)