O interesantă radiografie a efectelor contactelor prozei româneşti cu opera lui Dostoievski se prezintă în opera ultimă a lui Pillat, din păcate neîncheiată. Cartea editată postum înregistrează, pe etape, descoperirea marelui scriitor rus, comentariile româneşti la lectura operei şi acţiunea modelatoare asupra prozei noastre, de la I.L. Caragiale (O făclie de Paște) la Nicolae Breban.

„În România nu sînt prea numerosi specialistii în Dostoievski, desi despre el scriu multi si se scrie destul de mult. Dacă e să ne raportam la exegeza dostoievskiană la nivel mondial, totusi, trebuie să remarcăm cu satisfactie că la noi s-au scris patru cărti care, în felul lor, se recomandă ca unicate în acest context. Este vorba de cărtile semnate de Dinu Pillat (Dostoievski în constiinta literară romanească, 1976), de Valeriu Cristea (Tînărul Dostoievski, 1971 si Dictionarul personajelor lui Dostoievski, 1983) si de Ion Ianosi (Dostoievski, 2000).“
Livia COTORCEA