„Când au început să vină, una câte una, femei fără nume, misterioase, exotice, rafinate, experimentate sau încă în creștere spre un ideal imaginat de feminitate și către cel de iubire, le-am zis «femeile lui Ovidiu Ivancu». 48 de suflete cu exaltările și disperările lor cotidiene, în învelișuri fără cusur sau doar amintind de perfecțiunea tinereții. Uneori, le radiografiază tăcut și exact ca un aparat de ultimă generație, alteori e zgârcit și precis conversațional, cât să provoace confesiunea, câteodată e de-a dreptul mizantrop în prezența lor. Dar niciuna nu îi e întâmplător aproape și niciuna nu e disecată altfel decât cu mare dragoste. În fiecare literă, în fiecare poveste, trăiește o femeie irepetabilă, din care o volută e imposibil să n-o fi parcurs și tu - frântura primordială din fiecare îndrăgostire. O călătorie inițiatică, necesară, palpitantă, o antologie care te ia de cap și de suflet ca o șampanie din cea mai bună. Noroc!” (Mihaela Cârlan)